Currently Browsing: Plante Medicinale

Cicoarea

Cicoarea este o planta ierboasa, inalta pana la 1.5 m, cu tulpina ramificata. Radacina lunga de cc 15 cm, este ca un fus. Frunzele de la baza, grupate in rozeta, sunt lunguiete si scobite adanc. Frunzele de pe tulpina si ramuri sunt si ele lungi, dar nedivizate. Cele superioare au margini intregi si inconjoara cu baza lor tulpina, respective ramurile. Fata inferioara a frunzelor este de culoare mai deschisa, fiind acoperita cu perisori. Inflorescentele se afla la subsuoara frunzelor superioare, cate una sau doua, au diametrul de 3-4 cm, si se compun din flori ligulate albastre, mai rar albe sau alb-roze, fiecare ligula avand 5 dinti terminali, se deschid dimineata, in zilele insorite, din iunie pana in septembrie. Planta contine un suc laptos. Cicoarea este raspandita in toata tara, pe langa drumuri, pe locuri necultivate, prin campii. O varietate de cicoare se cultiva pentru a i se recolta radacinile, din care se fabrica un inlocuitor de cafea. Cicoarea de gradina se cultiva ca planta de salata. De la cicoare se revolteaza atat partea aeriana cat si radacina. Partea aeriana se recolteaza in perioada infloririi, incepand din iulie pana in septembrie, fara baza lemnoasa, cel mai bine dimineata, dupa ce roua se evapora si inainte de a se inchide florile. Se usuca in straturi subtiri, in locuri umbroase, uscate, bine aerisite. Florile uscate sunt albicioase-cafenii. Din 5-7 kg planta proaspat recoltata se obtine 1 kg planta uscata. Se ambaleaza in saci textili. Radacinile se recolteaza in septembrie si octombrie, cu harletul. Se curata de pamant, se spala repede, se zvanta si se usuca in incaperi sau adaposturi curate, aerisite, iar cand vremea este umeda, la 40-50 grade Celsius in uscatorii cu aer cald. Din 4-5 kg radacini uscate, cafenii-cenusii la exterior, iar la interior albicioase, cu mici puncte galbene-cafenii lipsite de miros, cu gust mucilaginous-amar. Se ambaleaza in saci textili. In intreprinderi se preseaza, inainte de ambalare, cu masinile de balotare. Radacina, ca si planta intreaga, sunt indicate in tratamentul unor boli de ficat si de stomac. Este indicata si pentru cei care vor sa aiba un nivel mai scazut al colesterolului, stimuland si sistemul imunitar si potolind bolile intestinale, datorita faptului ca alunga bacteriile periculoase. Din acest punct de vedere, aduce aceleasi beneficii ca si iaurtul. Aceasta planta salbatica este cunoscuta si pentru puterea de a creste apetitul, stimuland secretia bilei si a urinei. Radacina de cicoare este folosita pentru ameliorarea gutei, a infectiilor pielii, a febrei, anuland greata si problemele ficatului. Poti sa iti faci cafea decofeinizata din...

Obligeana

Obligeana sau trestia mirositoare este planta aromatica, ierboasa, perena, inalta de 1.5 m, raspandita in locurile mlastinoase, la marginile baltilor si apelor curgatoare, mai ales in Banat si Crisana. Se si cultiva in teritoriile localitatii Sat-Chinez judetul Timis. De la obligeana se recolteaza rizomii, in septembrie-noiembrie si primavera in martie si aprilie. Din culture, recoltarea se face numai toamna, in anul al doilea, dupa evacuarea apei de pe terenul cultivat si zvantarea locului. Se scot rizomii din sol cu plugul, cu masina de recoltat cartofii sau cu cazmaua. Se aleg rizomii grosi de cel putin 1 cm. Din locurile necultivate, toamna sau primavera, se scot rizomii cu greble, cangi sau furci. Rizomii tineri, mici, cu grosime mai mica de 1 cm, se ingroapa din nou in mal si tot pentru refacerea plantelor in zona, se lasa pe toata suprafata si obligene nerecoltate. Rizomii se spala, se curata de radacini si de resturile frunzelor, se taie in fragmente de 10-15 cm, iar cei mai grosi se despica. Pentru cazul cand se cer decojiti, se inlatura straturile exterioare imediat dupa curatirea de radacini si frunze, in locuri ferrite de lumina soarelui. Se lasa sa se zvante cateva zile, apoi se usuca in incaperi calde sau in uscatorii, la temperature sub 40 °C. Din 3-5 kg rizomi proaspeti, rezulta 1 kg rizomi uscati, cafeniu deschis la exterior si alb-roz la interior, cu cicatrice inelare pe o parte si triungulare pe partea opusa(superioara), cu miros placut aromat si gust amar, aromat. Se ambaleaza in saci textili. Preparatele de obligeana maresc pofta de mancare, reduc balonarile, au efecte calmante asupra nervilor. Rizomii de obligeana se mai utilizeaza in industria alimentara si in parfumerie. Obligeana a fost adusa in Europa de rasarit prin secolul XIII, tatari, care o utilizau pentru a-si dezinfecta apa de baut. Planta s-a aclimatizat si raspandit apoi in toata Europa. In prezent a devenit destul de rara, incat specialistii recomanda sa se evite distrugerea ei. In climatul nostru, semintele sale nu ajung la maturitate, iar inmultirea speciei se face destul de lent, numai prin ramificarea rizomului. Se utilizeaza sub forma de :  Infuzie sau decoct din 1 lingura rizom uscat si macinat la 200 ml apa. Infuzia se bea in 3 reprize/zi, in cazul bolilor de stomac, indigestii dar si raceala, reumatism, scorbut, boli nervoase. Din decoct se beau 3-4 linguri/zi, inainte de masa, ca tonic gastric, pentru evitarea starilor de voma, activarea diurezei si transpiratiei in stari gripale, nefrite si enterite. Tinctura din 10-20 g rizomi uscati si maruntiti in...

Castanul Salbatic

Castanii salbatici sunt arbori ornamentali, inalti pana la 30 m, cultivate prin parcuri, pe marginile strazilor etc. De la castanul salbatic se recolteaza scoarta ramurilor tinere, frunzele, florile, si semintele. Scoarta se recolteaza in martie – mai, de pe ramuri de 2-5 ani, a caror suprafata nu are crapaturi, cand se plesnesc mugurii. La interior este albicioasa. Se taie fragmente de 5-15 cm, se usuca la soare, sau in uscatorii, sub 60 °C. Din 2.5-3 kg scoarta proaspata, rezulta 1 kg produs uscat. Se ambaleaza in saci textili. Florile se recolteaza cand 50-60% din inflorescente sunt deschise in zile insorite. Se intind in incaperi unde se usuca repede, pentru a nu-si schimba culoarea, iar in uscatorii sub 40 °C. din cca 7 kg flori proaspete, rezulta 1 kg flori uscate. Frunzele se recolteaza fara cozi, din timpul infloririi, pana in iunie. Culese mai tarziu, se inegresc la uscare. Se usuca in straturi subtiri, in locuri bine ventilate, iar in uscatorii – sub 65°C. din 3.5-4 kg Frunze proaspete, rezulta 1 kg de Frunze uscate. Se ambaleaza in saci textili sau de hartie. Semintele ( castanele) se aduna in septembrie si octombrie, zilnic, pe masura ce cad din copac. Se aleg cele intregi, sanatoase, curate. Intinse in straturi de 25-30 cm grosime, in locuri uscate, adapostite si cu buna aerisire, se usuca in timp de 3 saptamani. Pentru a nu se mucegai, se intorc zilnic, cu lopeti de lemn. In uscatorii cu aer cald, se mentin la inceput la 40 °C, timp de o ora, apoi se ridica temperature la 60 °C. din 1,5- 2 kg castane proaspete, rezulta prin uscare 1 kg. se ambaleaza in saci textili.  Principiile active din produse de castan salbatic au proprietati antiinflamatoare, mai ales prin efectele care le produc la nivelul vaselor de sange. Poate fi eficent pentru: varicoza venoasa si alte afectiuni ale sistemului circulator (insuficienta venoasa cronica), durere, stare de oboseala, tensiune, inflamatii la nivelul picioarelor, iritatii si retentie de apa (edem).  Din produsele recoltate de la castanul salbatic, se obtin industrial medicamente pentru tratarea varicelor, flebitelor, hemoroizilor. Castanul salbatic contine o substanta care are capacitatea de a subtia sangele, precum si de a ingreuna scurgerea lichidelor de la nivelul venelor si a capilarelor. In acelasi timp, anumite substante regasite in alcatuirea castanului salbatic stimuleaza eliminarea lichidelor din organism prin procesul de mictiune, prevenind in acest fel retentia de lichide...

Menta

Menta ( Mentha piperita) sau izma buna este planta de cultura,  ierboasa, perena, care se inmulteste prin tulpinile sale taratoare( stoloni). Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta are miros aromat, caracteristic si gust intepator, racoritor. De la menta se recolteaza atat frunzele, cat si toata partea aeriana. Partile aeriene ale mentei, recoltate in timpul infloririi, contin 0,3-0,5% ulei volatil, iar frunzele 1-2% ulei volatil cu compozitie chimica diferita in functie de provenienta. Principala componenta a uleiului volatil de menta este mentolul (pana la 70%), precum si mentone, mentofuran, a-pinen, felandren, limonen etc. Frunzele mai contin cantitati apreciabile de tanin, acizi organici, vitamina C, saruri minerale si substante antibiotice etc. Ceaiul si preparatele farmateutice din menta calmeaza durerile in boli de stomac, colecistita si stari diareice, sunt antivomitive, antidiareice, descongestionante, dezinfectante ale cailor respiratorii. Uleiul volatil de menta se intrebuinteaza ca medicament, dar si aromatizant in preparatele igieno-cosmetice, in industria bomboanelor si bauturilor alcoolice. Ca uz extern, revigoreaza pielea, o intinereste, sporeste circulatia subcutanata este utila pentru circulatia periferica proasta (maini sau picioare reci se tin in fiecare seara in apa fierbinte cu 30 picaturi de menta la o jumatate de cada). Elimina oboseala picioarelor, se foloseste o dilutie de ulei de masline 5 linguri cu 10 picaturi ulei de menta si zeama de la o lamaie si se ung gambele delicat, in strat subtire, in fiecare...

Beneficiile Patrunjelului

Pantrunjelul creste usor in orice colt al gradinii tale si chiar si intr-un ghiveci –  de ce sa nu profitam de acest lucru? Poate fi semanat in luna februarie, chiar daca va avea nevoie de mai mult timp pentru a germina. Pentru o cultura mai bogata e de preferat sa fie semanat in aprilie. Daca este semanat in iulie vei avea patrunjel proaspat tarziu in toamna. Patrunjelul este considerat o planta medicinala uimitoare, cu un gust incantator si agreata de stomac. Este o planta care iti ajuta coprul sa isi recastige sanatatea. Radacina contine calciu, complexul de vitamine B si fier ; ajuta in stimularea glandelor pentru o buna absortie a calciului de catre organism. Este o buna sursa de magneziu si calciu, si in special potasiu. Patrunjelul are un continut bogat de vitamina A, betacaroten, vitamina C si vitamina K; este o buna alegere pentru a-ti mentine oasele sanatoase. Traditional, patrunjelul este folosit pentru congestie si inflamarea rinichilor si a vezicii urinare, pentru pietre sau/si nisip la rinichi si in caz de retentie de urina. Radacina si frunzele sunt excelente pentru ficat si splina. Este de asemenea unul dintre cele mai bune solutii in caz de edem; patrunjelul este un remediu diuretic de incredere, din pacate ignorat in ziua de azi. Radacina si semintele patrunjelului contin ingrediente care produc o ameliorare in cazul durerilor provocate de problemele la articulatii, fiind adesea folosite pentru relaxarea articulatiilor rigide. Patrunjelul ajuta la eliminarea de calculi biliari, daca este consumat jumatate de litru de ceai din radacina de patrunjel zilnic. Patrunjelul este de asemenea un bun tratament pentru nervii optici, creier si sistemul nervos. Sucul de patrunjel este un tonic excelent pentru vasele de sange. Dar nu uita ca sucul de patrunjel proaspat este foarte puternic si nu se recomanda sa fie consumat singur in cantitati de mai mult de o uncie odata, fiind de preferat sa fie amestecat de exemplu cu suc de morcovi, sau alt suc proaspat. Patrunjelul poate ajuta la eliminarea de otravuri apoase, a excesului de mucus, flatulenta (gaze). Este recomandat sa eviti cantitatile mari de patrunjel, in special uleiurile esentiale volatile, daca esti...

« Previous Entries Next Entries »

Powered by WordPress | Designed by Elegant Themes
Da-ne un like si nu te mai stresam cu acest mesaj ! :-)
Esti deja fan?