Currently Browsing: Plante Medicinale

CHIMIONUL – 8 BENEFICII ASUPRA SANATATII

Chimionul este un condiment care ofera o aroma puternica, unica si calmanta. Este utilizat datorita aromei sale deosebite, in diferite tipuri de bucatarii. Chimionul ofera de asemenea, si numeroase beneficii asupra sanatatii. Chimionul contine calorii destul de mici, oferind aproximativ 20 de calorii la o lingura. Chimionul are un continut bogat fier, oferind de asemenea fibre, proteine si minerale. 1. Chimionul ajuta digestia Chimionul s-a dovedit ca fiind foarte benefic pentru digestie. Semintele de chimion ajuta la secretia de enzime pancreatice, care sunt benefice pentru o digestie buna. Acestea ajuta de asemenea si la absortia nutrientilor. Semintele de chimion imbunatatesc, de asemenea, secretia de acizi biliari. Chimionul are efect carminativ, reducand astfel formarea de gaze. 2. Chimionul creste puterea de memorare Chimionul favorizeza mentinerea acetilcolinei in creier, care ajuta la pastrarea memoriei. Acesta contine, de asemenea, antioxidanti care ajuta la stimularea memoriei. Chimionul ajuta la grabirea recuperarii, in cazul amneziei. 3. Chimionul, un bun nutrient al pielii Chimionul este bogat in vitamina E, care ajuta la pastrarea pielii sanatoasa si tanara. Chimionul are, de asemenea, proprietati anti-microbiene, care ajuta la combaterea infectiilor fungice si virale a pielii. Pasta de chimion poate fi aplicata, penru o vindecare rapida, pe furunculi, cosuri, eczeme, psoriazis si alte diverse boli de piele. Vitaminele continute de chimion declanseaza procesele, anti-imbatranire din organism. 4. Chimionul reduce stresul si insomnia Chimionul ajuta la inducerea somnului. Chimionul este o sursa buna de vitamina B, care ajuta la imbunatatirea somnului. Buna digestie ofera de asemenea, un somn linistit. S-a descoperit, ca uleiurile esentiale din chimion declanseaza somnul, datorita efectelor sale hipnotice. Chimionul amestecat cu o banana coapta, consumate inainte de culcare, induce somnul. Chimionul ajuta la prevenirea stresului, datorita efectului calmant. 5. Chimionul previne raceala Chimionul are proprietati antiseptice si anti-microbiene. Tine la distanta numeroase infectii virale. Chimionul ajuta la simularea imunitatii organismului, fiind de asemenea foarte benefic pentru organele respiratorii. Datorita efectului de incalzire, pe care chimionul il ofera, acesta, ajuta la suprimarea formarii mucuslui. Datorita continutului de vitamina C si fier, care imbunatateste sistemul imunitar, chimionul tine raceala la distanta si previne aparitia infectiilor virale si a durerii de gat. 6. Chimionul previne anemia Datorita continutului mare de fier din chimion, formarea hemoglobinei si a RBC din sange, creste. Hemoglobina ajuta la traferul oxigenului, la anumite organe din corp. Aportul ridicat de oxigen, elimina oboseala si starea de ameteala si mentine persoana activa. 7. Chimionul inhiba celulele canceroase Chimionul este bogat in antioxidanti si numeroase uleiuri esentiale. Acestea ajuta la secretia enzimelor anti-cancerigene si ajuta la...

BUSUIOCUL – 5 BENEFICII ASUPRA SANATATII

Busuiocul, o planta populara din aceeasi familie cu menta, este folosit la asezonarea sosurilor, supelor, salatelor si pastelor, in intreaga lume. In plus, fata de aroma versatila, busuiocul ofera si multe beneficii asupra sanatatii, care te vor convinge cu siguranta sa adaugi putin busuioc,la urmatoarea masa. Iata cele mai importante cinci beneficii, pe care le are busuiocul, asupra sanatatii: 1. Busuiocul promoveaza sanatatea inimii. Busuiocul poate fi un plus de aroma in bucataria ta, dar este, de asemenea, bogat in beta-caroten si alte carotenoide, antioxidanti puternici care protejeaza celulele de daunele radicalilor liberi si a colesterolului. Busuiocul este de asemenea o sursa excelenta de magneziu, imbunateste circulatia sangelui si promoveaza sanatatea si bunastarea cardiovasculara. 2. Busuiocul promoveaza sanatatea pielii. Uleiurile esentiale gasite in busuioc sunt foarte eficiente in tratarea naturala a pielii uscate, a acneei si a psoriazisului. 3. Busuiocul previne unele tipuri de cancer. Busuiocul nu e doar gustos in sosul de tomate, ci are si proprietati antioxidante si flavonoide, care protejeaza structurile celulare de daunele provocate de radicalii liberi. Acestea fiind foarte importante pentru prevenirea cancerului si mentinerea unei sanatati generale. 4. Busuiocul stimuleaza sistemul imunitar. Busuiocul nu e doar o planta pe care o presari pe spaghete, aceasta are importante proprietati antibacteriene. Uleiul esential de busuioc, obtinut din frunzele acestuia, a demonstrat abilitatea de a inhiba mai multe specii de bacterii patogene care au devenit rezistente, la antibioticele folosite frecvent. 5. Busuiocul promoveaza sanatatea  tractului gastrointestinal. Busuiocul are proprietati anti-inflamatorii care ajuta la ameliorarea mai multor afectiuni, inclusiv, bolile inflamatorii intestinale. Busuiocul ajuta de asemenea la tratarea constipatiei, indigestiei, crampelor stomacale, si multe altele. Pe langa toate aceste beneficii, busuiocul contine Vitamina K, fier, calciu, vitamina A, vitamina C si acizi grasi omega-3. Deci,data viitoare cand te aprovizionezi cu busuioc, aminteste-ti ca aceasta planta gustoasa este bogata in resurse pentru sanatatea si bunastarea generala a organismului...

Merisorul

Merisorul sau pomusorul, sau coacazul de munte este un arbore care creste in tufe de pana la 30 cm inaltime, in zonele de munte la altitudini de peste 1300 m, in pajisti si in luminisuri, in Carpati inalti, mai ales pe teritorii ale judetelor Suceava, Bistrita-Nasaud, Harghita, Brasov, Prahova, Dambovita, Arges, Gorj, Hunedoara, Sibiu, Valcea. Tulpinile merisorului sunt ramificate. Frunzele, cu margini intregi, sunt lungi de 2-2,5 cm si late de cca 1 cm, pieloase, verde inchis pe fata superioara, mai deschis pe cea inferioara, unde se vad si punctele mici, cafenii-roscate. Forma frunzelor este alungita, rotunjita spre varf si mai ingusta spre petiolul scurt. Florile cresc cate 2-6 pe varfuri, au forma de clopotei de culoare alb-roz, cu cate 5 petale unite. Inflorirea are loc in perioada mai-iulie. Fructele sunt mici bace zemoase, cu diametrul in jur de 0.5 cm, la inceput albe, apoi rosii, avand in interior multe seminte mici. De la merisor se recolteaza frunzele in septembrie-octombrie. Recoltarea se face taind cu cutitul sau cu foarfeca ramurile cu frunze tinere. Se elimina de pe ramuri frunzele patate sau uscate. Ramurile se intind apoi in strat subtire, in incaperi calduroase si aerisite, in poduri ventilate sau la umbra. In uscatorii, temperatura aerului cald nu trebuie sa depaseasca 30 de grade Celsius. In general, uscarea trebuie facuta cat mai repede, prelungirea timpului de uscare atragand micsorarea valorii medicinale a produsului. Dupa uscare frunzele se strujesc. Din 4 kg frunze proaspat recoltate, rezulta 1 kg frunze uscate, de culoare verde, mai deschise pe partea inferioara, cu puncte fine cafenii-negricioase, cu gust astringent si putin amar. Se ambaleaza in saci de hartie sau in saci textile. Ceaiul din frunze de merisor se recomanda in tratamentul infectiilor urinare. Pentru ca efectul sau sa fie marit, bolnavii vor lua in acelasi timp si bicarbonate de sodium, alcalinizarea urinii fiind...

Coada Calului

Este o planta ierboasa, inalta de 20-50 cm, cu doua feluri de tulpini. Tulpinile care cresc din rizomul plantei la inceputul primaverii sunt cafenii sau roscate, au in varf un spic purtator de spori si se numesc tulpini fertile. Ele pier pana la inceputul verii. Tulpinile de vara, sau tulpinile sterile, apar ceva mai tarziu, sunt de culoare verde deschisa, lungi de 20-50 cm, groase pana la 50 mm, aspre si au 6-19 coaste. Din loc in loc prezinta noduri. In dreptul fiecarui nod, frunzele plantei, care au aspect de solzi ce se termina cu dinti cafenii, se unesc formand un guleras(vagina). Tot din dreptul nodurilor pornesc imprejurul tulpinii ramuri pline la interior, avand cate 4 muchii si arcuite in sus, dand plantei aspectul unui bradut. Marimea ramurilor se aseamana cu marimea acelor de pun, dar au noduri si sunt din ce in ce mai mici cu cat cresc mai aproape de varf. Coada calului creste prin lunci, pe locuri cultivate mai ales cu porumb sau cu cartofi, de-a lungul cailor ferate, prin rapi, din campie pana in zona muntoasa. De la coada calului se recolteaza tulpinile sterile cu secera, cutitul sau foarfeca. Coada calului este o planta cu calitati favorabile in tratamentul unor boli de rinichi si vezica urinara, al unor forme de tuse, in anemii si convalescente. Ceaiul de coada-calului se pre­pară din 1 linguriţă cu vârf de plantă care se lasă un minut într-o cană cu apă clocotită du­pă care se strecoară, trebuie con­sumat cam 2 ceşti pe zi. Este recomandat pentru tra­ta­rea amigdalitei (gargară), tra­ta­rea inflamaţiilor mucoasei bu­ca­le, stomatite, polipi, dureri de cap, oboseală, stres, tensiune ar­terială, astm, artroză, artrită, afec­ţiuni ale prostatei, colică renală, gută, hemoroizi, pro­ble­me articulare, dermatoză, in­su­fi­cienţă respiratorie, depresie, cram­pe la stomac, pancreatite, şi tot aşa, dacă aş continua mi-ar trebui câteva pagini.  Dacă do­ri­ţi să vă pregătiţi dum­nea­voas­tră acasă tinctura de coa­da-calului puneţi la macerat 10 gra­me de plantă şi 50 ml de al­co­ol rafinat timp de 2 săp­tă­mâni, la căldură agitând ames­te­cul în fiecare zi. Tinctura este efi­cientă împotriva transpiraţiei pi­cioarelor dacă vă masaţi pi­cioa­rele seara după ce le-aţi spă­lat, iar dimineaţa, pe sto­ma­cul gol, serviţi o ceaşcă de ceai. Şi am mai aflat ceva de la o prie­tenă de-a mea care a scăpat de mătreaţă masându-şi zilnic pă­rul cu o infuzie de coada-ca­lului urmat de un masaj cu ulei de măsline (de calitate). Când pre­gătiţi pulberea (prin mă­ci­na­rea plantei) o depozitaţi în bor­cane de sticlă închise ermetic şi administraţi din ea câte o lin­guriţă rasă, pe stomacul gol...

Sovarvul

Sovarvul, sovarful sau solovarful este o planta aromatic ierboasa, perena, inalta de 30-60 cm, aromata, raspandita in toata tara, pe la margini de padure, prin taieturi de padure, pe marginile drumurilor, in zonele de campii si dealuri. Tulpinile de sovarf sunt de culoare verde, sau rosu-violaceu si au patru muchii. In partea superioara se ramifica. Frunzele verzi, private in zare, lasa sa se vada multe puncte mici, transparente. Florile grupate in partile de varf ale tulpinilor si ramurilor, sunt de culoare rosie purpurie sau violeta. De la sovarf se recolteaza tulpinile cu ramuri, Frunze si flori, in lunile iulie si august. Ceaiul de sovarf este antiseptic, antitusiv si sedative, tonic-amar si usor calmant in dureri de stomac si in stari de balonare. Un manunchi de sovarf proaspat recoltat, infasurat intr-o batista si incalzit(intr-un cuptor nu prea fierbinte), aplicat ca o compresa pe locul dureros, este un foarte bun calmant in caz de torticollis(strambarea dureroasa a gatului). Sovarful se  administreaza intern ca INFUZIE (1 lingurita la CANA), 2-3 cani pe zi, cu o jumatate de ora inainte de mese ca TONIC-aperitiv (GASTRITE, COLITE) , dupa mese ca EXPECTORANT (tuse, laringite) sau intre mese. Extern, se utilizeaza  sub forma de bai locale sau cataplasme calde cu INFUZIE concentrata PENTRU RANI, ECZEME, CRIZE REUMATICE dureroase. PENTRU INFECTII URINARE, una din multele combinatii de plante recomandate este urmatoarea: 10 g flori de sulfina, 20 g coada calului, 30g SOVARF, 20 g cimbrisor, 10 g salcie, 10 g valeriana. Dintr-o lingura de amestec la o CANA de apa, SE prepara o INFUZIE din care se beau 1 -2 cani pe zi, timp de o luna. Din sovarf se obtine industrial, prin antrenare cu vapori de apa, uleiul volatile aromat, care este apreciat in...

« Previous Entries

Powered by WordPress | Designed by Elegant Themes
Da-ne un like si nu te mai stresam cu acest mesaj ! :-)
Esti deja fan?